APME UN BUSINESS DE SUCCES

                                                   

                     APME UN BUSINESS DE SUCCES

Businessul a fost creat să funcționeze în anumite cadre, îl gasim oriunde în lumea de zi cu zi.

Cand el intră în Biserică descentrează  sau decalibrează o grămadă de lucruri, traim vremuri  în care vedem  că lumea afacerilor intră în biserică ca în timpul lui Isus în Templu,  daca atunci erau schimbători de valută, astazi sunt încasatori de valută.

În sfera aceasta crestină Agentia Penticostala de Misiune Externă  a gândit niște miscări foarte interesante în timp și resurse, au analizat bugetele diferitelor biserici, și au venit cu soluți plauzibile de a fi stoarse de banii.

Observând că Biserica are potențial  au luat pe Gigi Cosma din  Cuca Macai  la facut membru în aceea  biserică mare ca să poată mulge de banii.

Asistăm la o stare de business  spiritual exact cum zic americani Gad business,  așa face și APME  de a colecta banii, vedem peste noapte că biserica este asediată , nu este deschisă spre cuvantul lui Dumnezeu, nu este deschisă pentru  noutați, pentru că niște oameni bine intenționați din puct de vedere material, au pus amprenta și au închis aceea biserică ca niste oameni fără viziune.

Asistăm la cel mai mare asalt asupra integritați biserici, asupra acestor strategi financiare de a mulge biserica de resurse,  acest sistem al Agenției Penticostale de Misiune Externă  trebuie adus la tăcere pentru că nu aduce rezultate….

O politică agresivă de reformare a biserici, ne-au luat banii, ne-au luat oameni  iar rezultatele sunt  sub 0

Cred că trebuie sa fim autentici  ca și români, sub influenta unor vînturi vestice,  prin afilierea cu sistemul american, APME  cu membrul  fondator Rick Cunningham  oriunde merge biserici  vorbește de banii cu o îndrăzneala  și tupeu obraznic,  predică vorbeste de banii….etc

Așteptările pe plan spiritual care lea avut  bisericile de la APME sa observat că se adâncesc dezamăgirile.

Care este scopul Agenției Penticostale de Misiune Externă???

    

Cum să descoperi un predicator fals, în şapte paşi

Învăţătorii falşi, predicatorii care duc creştinii pe căi greşite şi Christoşi mincinoşi au existat dintotdeauna. Dar se pare că numărul lor nu se împuţinează, ci dimpotrivă, iar aceştia nu încetează să facă adepţi.
Ce rămâne neschimbat sunt metodele prin care aceştia îi înşeală pe oameni. Iar pastorul Tim Challies a decis ca, pe blogul său, să prezinte şapte dintre cele mai cunoscute metode de înşelăciune spirituală, astfel încât credincioşii sinceri să nu mai fie păcăliţi.
1 Un predicator fals este interesat să fie pe placul oamenilor. Prin urmare, un asemenea predicator va face complimente, va spune lucruri care să îi liniştească pe credincioşi, chiar dacă un mesaj mustrător, la nevoie, sau un adevăr evidenţiat ar fi mai benefice pe termen lung pentru credincioşi.
2 Un predicator fals este foarte critic faţă de oamenii credincioşi din Biblie şi faţă de greşelile lor. În timp ce un astfel de predicator critică, scopul lui este să submineze importanţa mesajelor acelor eroi biblici şi să atragă atenţia asupra sa şi a mesajului său.
3 Un predicator fals predică despre propriile cunoştinţe şi învăţături. Tot din cauza cultului personalităţii, un predicator fals deturnează atenţia oamenilor de la înţelepciunea pe care o oferă Dumnezeu, la adevărul pe care el însuşi îl consideră corect.
4 Un predicator fals eşuează în a prezenta esenţa mesajului Bibliei şi se pierde în detalii. Tendinţa aceasta a fost un obicei pe care Însuşi Iisus l-a condamnat, în vremea fariseilor, care impuneau o serie de reguli neînsemnate, în loc de ascultarea faţă de cuvintele lui Dumnezeu.
5 Un predicator fals pune mare accent pe logică şi elocvenţă, deşi uneori doctrina lor este greşită. Aspectul şi manifestarea unui predicator nu ar trebui să schimbe atenţia de la esenţa mesajului său. Deşi are o putere de convingere foarte mare, un asemenea predicator prezintă mai degrabă minciuni.
6 Un predicator fals este mai interesat să aibă adepţi decât să îi ajute pe oameni. Acesta este un semn important de a identifica un asemenea farsor, deoarece ajutorarea efectivă şi sinceră a celor din jur nu poate fi falsificată.
7 Manipularea se poate traduce în foloase materiale, bani sau obiecte, pe care predicatorul le cere de la cei care îl urmează, explică Tim Challies, pe blogul său.

 

Succesiunea generațiilor

Succesiunea generațiilor

(Judecători 1.1; 2.6-3.4)

La începutul cărților Iosua și Judecători, găsim o exprimare asemănătoare: „După moartea

lui Moise...”; „După moartea lui Iosua...”, iar în Judecători 2.7 se vorbește despre bătrânii care

au supraviețuit lui Iosua și care au fost martorii tuturor lucrărilor impresionante pe care Domnul

le făcuse pentru Israel. Dar versetul 10 adaugă că, după ce neamul acela de oameni a încetat,

prin moarte, s-a ridicat o altă generație cu totul diferită de cea care o precedase.

Timpul se scurge, generațiile vin una după alta, de cele mai multe ori fără să se asemene

între ele. Însă chiar atunci când s-a produs o decădere spirituală printre copiii, lui Israel,

sufletele sincere și temătoare de Dumnezeu au continuat să se bucure de lumina și puterea

prezenței divine. De altfel, fiecare generație are mare trebuință de a se întoarce la original, de a

se adăpa din izvoarele curate și proaspete ale cunoașterii lui Dumnezeu. Sfânta Scriptură ne

recomandă, nu numai să rămânem în lucrurile învățate, dar să fim pe deplin convinși de

temeinicia și valabilitatea lor (2 Timotei 3.14). Izvoarele lui Dumnezeu - izvoare de har, de

viață, de lumină - rămân la dispoziția noastră, sunt accesibile oricărui suflet care dorește să-și

potolească setea.

Moise a fost omul încrederii în Dumnezeu. El a făcut, din plin, dovada unei credințe vii și

lucrătoare; în tinerețea sa, el a refuzat să fie numit fiul fiicei lui faraon; el a ales să sufere

împreună cu poporul lui Dumnezeu; el a rămas neclintit, ca și cum ar fi văzut pe Cel ce este

nevăzut. La rândul lui, Iosua a dovedit o credință energică, vie, lucrătoare, necesară cuceririi

pământului făgăduinței. Credința aceasta a caracterizat și pe bătrânii care au trăit în preajma lui

Iosua. Însă acum se ridică „o altă generație care nu cunoștea pe Domnul, nici ce făcuse El

pentru Israel” (Judecători 2.10). Neamului acestuia de oameni îi lipsea o cunoștință personală a

Domnului și a lucrării Sale. În asemenea condiții, nu ne miră deloc manifestarea atât de

timpurie a declinului spiritual.

Fenomenul succesiunii generațiilor este vizibil chiar în familiile noastre. Poate că bunicul a

fost un om evlavios, n-a iubit lumea și lucrurile ei, s-a dovedit a fi puternic atașat de Domnul și

de voia Lui; copiii lui, părinții noștri, i-au urmat exemplul frumos, trăind în frică de Dumnezeu,

dar ce se va întâmpla cu noi, urmașii lor? Vom semăna cu acel „un alt neam de oameni”, sau ne

vom număra printre cei ce „se uită cu băgare de seamă la sfârșitul felului de viețuire al celor ce

ne-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu” și le vom urma credința?

La fel stau lucrurile și cu mărturia comună. Încă de pe timpul apostolilor și îndeosebi a

acelora care le-au urmat imediat după plecarea lor, decăderea a câștigat tot mai mult teren. Au

existat în primele veacuri ale Bisericii creștini vii, martori puternici ai Cuvântului lui

Dumnezeu, dar și ființe ruinate de păcat și învățături rătăcitoare. La Reformă, Dumnezeu a

ridicat unelte ale Sale care I-au făcut cinste, dar în câte generații s-a resimțit influența lor

pozitivă? Tradiția și formalismul au luat repede locul acestei schimbări spre o viață regenerată.

În ce privește mărturisirea de credință de care ne-am atașat, noi suntem recunoscători Domnului

pentru bărbații de valoare pe care El i-a ridicat pentru a pune din nou în lumină adevărurile

Cuvântului Său. Ni s-au păstrat o bună parte din scrierile lor, precum și ale generației care le-a

urmat. Am beneficiat de contribuția celei de a treia și a patra generații. Dar ce se va întâmpla cu

a noastră, care este a cincea? Se vor remarca acum tineri creștini, dornici după o viață sfântă și

evlavioasă, însuflețiți de o credință vie, demnă de exemplul înaintașilor, tineri care vor orienta

spre Domnul „grupul” lor, familia lor, adunarea locală din care fac ei parte?

CHEMARE

                

CHEMARE

M-am saturat intr-una vroind sa inteleg
Lucrarea Ta, STAPANE, cu ceva sa m-aleg
Si-am priceput in urma, adeseori plangand
Ca-n doua omenirea, se-mparte pe pamant.

Sunt unii care numai, VORBITU-i partea lor,
Maestrii-n a da SFATURI SARMANULUI POPOR,
Ce-i dus in RATACIRE, nepricepand MINCIUNA,
Hranit daoar cu OTRAVA, si incalzit cu GLUMA.

Acestia-si stiu menirea. Ce vor ei bunaoara?
E slava si MANDRIA, … facand multimea SCARA,
Sa poata ei ajunge un scop perfid murdar,
Nu-i doare de multime, ci doar de BUZUNAR.

Dar cel mai mult ma doare, vazand masca MINCIUNII,
E c-au patruns de-acestia si-n casa RUGACIUNII.
‘Scolati ca nimeni altii, ei stiu a TUNDE LANA,
Strabat azi CONTINENTE doar adunand SMANTANA.

Punand in joc lucrarea, ba chiar pe cei SARACI,
Si-apoi sa vezi cum VILA, rasare-ntre COPACI
Ce BINECUVANTARE! Zic ei tragand oblon,
Dar vai va fi odata, l-al judecatii tron!

Caci VADUVA, SARACII, LIPSITII si ORFANII
Te-or condamna atuncia, ca tu le-ai mancat BANII.
De aceea cumpaneste, nu te juca cu JARUL,
Din ce nu-ti apartine, nu-ti umple BUZUNARUL!

De nu le dai SALARII, lucrarea jos o lasa,
Nu umbla prin credinta spre ziua glorioasa,
In care Domnul Slavei va rasplatii-nmiit
Pe toti aceia care aici s-au OSTENIT.

Si-acestia, mana-n mana, se duc; dar unde oare?
Trezeste-i azi Isuse, din “drumul spre PIERZARE!”

Iar cea de-a doua clasa, cari nu vorbesc de sus,
Ci lasa sa se vada, in VIATA lor Isus,

Ducand cu bucurie ce li s-a ‘ncredintat,
Prin valurile lumii se lupta si strabat:
Punand o HAINA-n spate sarmanului strain,
Iar VADUVA si-ORFANUL il mangaie din plin.

Chiar daca sta pe banca, dispretuit, uitat,
El nu-si pierde nadejdea, in “cel mult asteptat”.
Stiind ca El, Lumina, curand va rasari,
NECAZUL SI DUREREA, atunci se vor sfarsi.

Iar partea lui – VIATA – va fi pe-ntotdeauna
Se va sfarsi cu RAUL, MANDRIA si MINCIUNA,
Cand, insuti Tu Isuse, ne vei servi la masa
Din mana cea ascunsa si-atata de gustoasa.

Si universu-n cantec, va straluci-n marire,
La nunta Ta mareata, iubitul nostru Mire.
Apoi o vesnicie, dura-va sarbatoarea
Oh! Te chemam Isuse, asculta-ne chemarea!
AMIN

Centru Social Manila

                  NUMELE PROIECTULUI: Tondo Sunrise

DESCRIEREA SUMARA A PROIECTULUI:

Deschiderea unui Centru Social in Manila Filipine pentru familii sarace, pentru copii care nu isi permit sa mearga la scoala. In acest centru copiii vor invata limba engleza, sa citeasca, sa scrie. Voi preda si studii biblice pentru copii. Din acest centru voi putea coordona alte activitati caritabile, distribuirea ajutoarelor, etc.

JUSTIFICAREA PROIECTULUI:

Peste 3000 de oameni traiesc in Tondo din reciclarea gunoiului, castiga 3, 5 dolari pe zi. Ajutoarele sociale in Filipine sunt practic nule, asa ca  mii si mii de copii se nasc si cresc printre gunoaie, nu toti au acte de identitate, majoritatea traiesc sub limita saraciei.

OBIECTIVE:

1) Crearea unui centru social ce va fi un punct de sprijin pentru copiii ce nu ar avea sansa sa urmeze niste cursuri scolare in mod regulat.

2) Oferirea unui ajutor material, in principal alimente, haine, medicamente familiilor sarace din Tondo.

3) Oferirea unui sprijin spiritual, prin cursuri de Bible Study, consiliere, oamenilor greu incercati din Tondo.

 

ACTIVITATI:

1) Cumpararea de alimente, haine, medicamente pentru saraci

2) Studi Biblice-Consiliere adulti si copii

3) Cursuri de limba engleza, unele notiuni de baza de limba romana

 

BUGET:

1) Cumpararea unei case in Manila, aprox 50.000 de euro

2) Electricitate, apa curenta, Internet, cablu TV 150 USD pe luna

3) Alimente, medicamente, etc,  pentru saraci 600 USD pe luna

4) Inchirierea unei case in Manila 600 USD pe luna

Cheltuielile mele lunare: 500 euro

1) Chiria

2) Utilitati

3) Mancare

4) Internet

Tondo Sunrise

Name of the project: Tondo Sunrise

Brief description of the project:

Opening a social centre in Manila for poor families, for children that cannot afford going to school. In this centre the children will learn English, reading, writing. I will also teach Bible study for children. From this centre I could also coordinate other charitable activities, distributing the food for the supported families, etc.

Justifying the project:

Over 3000 people are making a living in Tondo from recycling junk, they are earning about 3, 5 us dollars per day. Thousands of children are born and are living among garbage, they don’t have id’s, the vast majority are living below the poverty line.

Objectives:

Creating a social centre which will support children that don’t have the chance to go regularly to school.

Offering material support, food, clothes, medicine to poor families in Tondo.

Offering spiritual support, Bible Studies lessons, to the people from Tondo who are living such a hard life.

 

Activities:

1) Buying food, clothes, medicine for the poor.

2) Bible Studies – counseling for adults and children.

3) English lessons, also other languages.

 

Budget:

1) Buying a house in Manila, about 50000 Euros

2) Renting a house in Manila, 600 usd per month.

3) Electric, water, Internet, cable TV bills 150 usd per month

4) Food, medicine, etc for the poor 600 USD per month

My own monthly budget:500 euros

1) Rent

2) Utilities

3) Food

4) Internet

 

Ce pot invata Romanii despre trimitrea misionarilor.

Trebuie sa recunoastem sincer ca, in general bisericile locale nu arata deschidere spre trimiterea de misionari. Exista mai multi factori care contribuie la aceasta lipsa de deschidere.

Unul din factori este situatia economica dificila a Romaniei si mentalitatea saraciei incurajata de situatia economica. Bisericile sunt refractate la asumarea unor obligatii financiare din moment ce nu sunt in stare sa-si plateasca pastorii sau nu au bani suficienti pentru terminarea constructiei bisericii.

Un alt factor este lipsa de viziune. Putine biserici isi inteleg rolul in evanghelizarea mondiala. ,,Lucrarea de misiune”inseamna pentru majoritatea membrilor bisericii desfasurarea unei activitati de evanghelizare in satele din interiorul tarii.

In al treilea rand, datorita experientei dobandite de bisericile romanesti in timpul comunismului, sa cultivat o mentalitate conservatoare orientata spre interiorul bisericii.

In al patrulea rand, tinerii nu se bucura de mare trecere in bisericile romanesti. De exemplu, unei tinere credincioase care dorea sa mearga in Asia Centrala I s-a spus: ,, Cine esti tu si cum ai putea tocmai tu sa ne inveti ceva? Nu ne spune tu noua ce simte Dumnezeu pentru natiunile pamantului.

In ultimul rand, de cel mai mult ori exista dubii legate de motivele si intentile celor care vor sa plece in misiune. Potentialii misionari sunt suspectati ca sunt in cautarea aventurii prin calatorii sau ca doresc o viata mai buna in afara Romaniei. Astfel ca misionarii potentiali sunt mai de graba descurajati de biserica locala decat incurajati.